Dan Popescu
Lucrurile bune vin o dată pe an: Paștele, ziua de naștere, Crăciunul, evident. Printre toate aceste zile de sărbătoare se strecoară și AntareSFest, un festival care, în ciuda multor piedici de natură socială sau economică, se încăpățânează să își deschidă porțile în fiecare an, la începutul lunii octombrie. Încerc să prezint lucrurile din perspectiva celui din afara evenimentului, căci anul acesta nu am reușit să ajung (din motive personale), iar regretul acesta o să mă bântuie timp de 12 luni, până în 2025, când vom avea un alt AntareSFest, mai mare, mai frumos și mai captivant.
Am constatat cu bucurie prezența unor autori care au ajuns la festival pentru prima dată și care și-au lăsat pe Facebook impresiile despre eveniment. Bucuria revederii pasionaților de SF și Fantasy și a autorilor prezenți m-a făcut să regret enorm că nu am putut participa. Lansări de carte, prezentări, lecturi publice în prezența autorilor, edituri cu standuri de cărți și personalități care nu lipsesc niciodată de la acest eveniment, an de an.
Aplaud forța și dorința organizatorilor care mențin ridicat stindardul „Fandomului” românesc, dar mai ales reușita lor de a aduce împreună autori sub egida „literatură pe toate gusturile”.
