3.2 C
Piatra Neamț
vineri, 22 noiembrie 2024

Lucian Dragoş Bogdan : Ursula K. LE GUIN – „Deposedații”. Excepțională !

Traducerea mi s-a părut destul de bună. Shevek este un savant de pe Annares care lucrează la o teorie privind comunicarea instantanee prin spațiu. Lumea sa este una dură, unde supraviețuirea depinde de punerea interesului comunității înaintea interesului personal – reversul fiind acela că realizările personale deosebite vor veni mereu în urma chestiunilor necesare societății. El merge pe Urras (planeta părăsită de strămoșii annaresienilor) – o societate democratică, unde există bogați și săraci, unde interesul personal primează, dar, de asemenea, unde realizările deosebite sunt apreciate – sperând că, acolo, va fi ajutat să-și finalizeze teoria.
O foarte frumoasă frescă politică, pusă în scenă folosind o recuzită SF. Autoarea prezintă, în antiteză, o societate comunistă non-autoritaristă și una capitalistă, democratică, fără a da impresia că ține partea uneia sau alteia. Periodic, un element sau altul par să încline balanța spre una sau cealaltă dintre lumi, pe măsură ce experiențele protagonistului îl fac să sesizeze avantajele unor aspecte și obstacolele ridicate în cale de altele. Sunt ridicate multe probleme atât morale, cât și sociale, ori ce țin de pragmatismul vieții de zi cu zi – toate punând cititorul pe gânduri și obligându-l la analiză.
Ca o impresie personală, nici chiar având în față prezentarea unui comunism teoretic, idealist, nu am reușit să mă conving că ar fi mai bun decât capitalismul, cu toate tarele acestuia din urmă. Probabil că primatei din mine îi lipsește un organ necesar realizării unui model utopic, un bine absolut, fie el social (socialism, comunism), fie spiritual (o Lume de Apoi unde totul e numai lapte și miere). În concepția mea, orice are părți bune și părți rele (bune și rele raportate diferit la fiecare dintre noi, precum și la diferite momente din viețile noastre), iar modelul evolutiv (adaptativ) mi se pare singurul realist, logic. Dar ăsta sunt eu.
Revenind la roman, consinder că, la fel ca în cazul altor scrieri ale Ursulei K. Le Guin, e nevoie de multă răbdare pentru a parcurge textul de la un capăt la altul, de a-i pătrunde toate sensurile și de a aștepta acel final când toate piesele de puzzle se pun laolaltă, oferind o magnifică imagine de ansamblu. Unii vor rezona cu asta, alții nu. Eu intru în prima categorie și, prin urmare, savurez textele autoarei. Iar recitirea romanului de față mi-a oferit la fel de multă satisfacție ca prima lectură, din urmă cu decenii.
spot_img

Lasă un răspuns

Descoperă mai multe la SigmaKron

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura