Scriitorul suedez John Ajvide Lindqvist (n. 1968) este unul dintre cei mai valoroși și relevanți autori europeni contemporani de literatură fantastică, macabră și terifiantă și unul dintre cei mai apreciați și originali scriitori suedezi contemporani. Temele principale ale lui Lindqvist sunt singurătatea, alienarea, iubirea, moartea și monstruozitatea.
El explorează aceste teme prin prisma unor personaje marginalizate, care se confruntă cu fenomene supranaturale sau macabre, care le pun la încercare umanitatea și moralitatea.
Intriga prozelor lui Lindqvist este construită în jurul unor evenimente neobișnuite, care perturbă ordinea normală a lucrurilor și care provoacă reacții diferite din partea personajelor.
Lindqvist folosește elemente de suspans, mister, groază și dramă pentru a menține interesul cititorului și pentru a crea o atmosferă tensionată și neliniștitoare.
„Explicând ce anume este important când scrii literatură fantastică, J. A. Lindqvist spunea că multe poveşti se ratează pentru că lipsesc legăturile dintre personaje, deci şi legătura cititorului cu istorisirea.
Exemplu ?
Un urs atacă o familie, omoară mama şi copilul, în timp ce tatăl scapă.
Poţi avea o dramă şi un horror bun, dar rişti să ucizi povestea dacă personajele nu sunt credibile.
Oricum nu te-au convins, de ce dracu’ te-ar interesa ce le face ursul? – întreabă Lindqvist.”
Personajele lui Lindqvist sunt complexe, credibile și nu întotdeauna simpatice.
Au defecte, calități, dorințe, frici și conflicte interioare, care le fac să fie umane și autentice.
De asemenea, sunt puse în situații dificile, care le testează limitele și le schimbă destinele.
Romanul de debut, „Låt den rätte komma in” (Lasă-mă să intru, 2004), nu este însă în pericol să dea un rateu.
Dacă începi să îl citeşti, eşti deja prins: îţi pasă de toate personajele, fie că le priveşti cu empatie, le urăşti sau îţi par profund respingătoare.Legăturile dintre ele sunt atât de bine create încât, acolo unde lipsesc, golul vorbeşte de la sine.
Şi, după o reţetă scandinavă ce s-a dovedit deja de succes, este o poveste autentică: ruptă dintr-un colţişor al unei lumi diferite, cu alt ritm şi nume uneori greu de pronunţat.
Conflictele din prozele lui Lindqvist sunt externe, interne și metafizice; sunt folosite de autor pentru a crea tensiune, dramatism și pentru a evidenția dilemele și contradicțiile personajelor.
Parabolele, alegoriile și metaforele îi permit lui Lindqvist să transmită mesaje subtile și profunde despre realitate, societate și om.
Lindqvist creează imagini sugestive și pentru a face aluzii la teme universale, cum ar fi viața, moartea, dragostea, frica, vinovăția și răzbunarea.
Sunt imagini sugestive care fac aluzii la teme universale:
vampirismul este o alegorie pentru marginalizare, discriminare și violență, dar și pentru iubire, loialitate și sacrificiu.
Zăpada este o metaforă pentru frig, singurătate și moarte, dar și pentru puritate, inocență și speranță.
Zombii sunt o parabolă pentru alienare, izolare și decădere, dar și pentru atașament, memorie și dorință.
Lumina este o metaforă pentru viață, cunoaștere și libertate, dar și pentru durere, teamă și pierdere.
Apa este o metaforă pentru moarte, mister și putere, dar și pentru viață, iubire și magie.
Insula este o metaforă pentru izolarea, siguranță și comunitate, dar și pentru închidere, pericol și trădare.
„LASĂ-MĂ SĂ INTRU” (Låt den rätte komma in, 2004), Editura Trei, 2012; Traducere de Gabriella Eftimie
Dramatizarea „LASĂ-MĂ SĂ INTRU”, regia Vlad Cristache, Teatrul de Stat Constanța, 2019.
Romanul „Låt den rätte komma in” (Let the Right One In) a fost ecranizat în anul 2008 de regizorul suedez Tomas Alfredson, în anul 2010 de regizorul american Matt Reeves, cu titlul „Let Me In” și în anul 2022, în serialul TV, „Let the Right One In” de regizorul american Andrew Hinderaker.
De asemenea, nuvela „Gräns” (Granița, 2018) a fost ecranizată în 2018 de regizorul suedez de origine iraniană Ali Abbasi și romanul din 2005, „Hanteringen av odöda” (Handling the Undead) de regizoarea norvegiană Thea Hvistendahl în anul 2024.
În anul 2013, povestirea „Muzica ucigașului Bengt Karlsson” de John Ajvide Lindqvist (traducerea Adriana Voicu) a fost publicată în culegerea „Cartea ororilor” (A Book of Horrors, 2011, antologator Stephen Jones), Editura Nemira.
John Ajvide Lindqvist utilizează elemente supranaturale și macabre pentru a crea povești captivante și emoționante, care explorează teme universale și care prezintă personaje complexe și credibile.
